furata de pe fb





Scrisoarea lui Ponta din Turcia către procurorul Uncheșelu

Cum? Când rana mi-e deschisă, a privi gândești că pot
Să mă-ntorc la DNA, ca un mare idiot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câți ca tine s-au opus!
Panait de bună seamă a sărit în cap de sus.
Tot ce stă în umbra crucii, procurori și legi s-adună
Să dea piept cu Puiemonta internat la semilună.
Și-a luat noi izmene lucii Gabi Oprea din Armata,
Klaus cu-a lui șase case, puse una după alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
Cu guvernu-i furăcios a făcut un caca mare.
N-au avut decât cu ochiul lui Băsescu semn a face,
Și Apusul își împinse propagandele încoace;
Pentru-a crucii biruință se mişcară site-uri, bloguri,
Ambasade revoltate au ieșit de prin bârloguri;
Se mișcau îngrozitoare și voiau în cap să-mi dea,
Tremura înspăimântată chiar și limba lui Gâdea!…
La diasporă văzut-ai câți la coadă s-au mai strâns
Ca să deie cu ștampila… Și toți m-au crezut învins.
Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă,
Cu o ură ne-mpăcată mi-am făcut atunci o lab*,
Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs,
Din biroul cel mai mare să dau iarăși copy-păst…
Și de crunta-mi vijelie te aperi c-un dosărel?
Eu, cu like-uri cumpărate, mă-mpiedic de uncheșel?

Avem o tara,numai una
Frumoasa si vestita tare
Dar cei de la conducere
Au calcat-o in picioare
Nu le pasa de-ar lor stramosi
Ce au luptat sa o pastreze
Au vandut-o ca niste hoti
Fara mila fara jena
Oo unde esti tu vlad tepes
Sa-ti vezi tara cea ajuns
Si sa-i ei pe-a cesti miseli
Si in tepi sa ii strapungi
Ne-a ingenuncheat pe toti
Nu sau gandit la nepoti
Ca vor creste si vor zice
Ce viata noi om vom duce

compusa de mn!

Calculând după urmări,
Dar şi fapte, efective
Noi n-am avut guvernări
Au fost numai... tentative!

Ne-au ucis conducatorul
Cica era comunist
Au venit ei la putere
Si ne-a nenorocit

E de-acum un adevăr –
Explicaţie firească
Cum nici unul n-are păr
Nu pot să se păruiască.

Se ruga un bătrânel:
"Doamne, fă-i un pic mai buni..."
Şi aude-o voce el:
"S-a dus vremea cu... minuni!"

De decenii pe ecrane defilează infractorii
Care ţara au prădat-o, sfidând legea, procurorii.
Când îi bagă la-nchisoare, toţi devin deodată critici,
Fără urmă de ruşine spun că-s deţinuţi politici.

George Budoi

Speram toti intr-o minune
Ca va veni unul mai bun
Si va fi in lume bine
Dar sunt numai amagiri

Legi le face pt ei
 sa le fie tot mai bn
Noi putem sa si murim ,
ca nu ii doare pe nimeni

“Umbra lui Nuti cea Mare”

I

Intr-o noapte neagra, într-un vechi palat,
Unde bea un whiski fostul imparat,
Plange şi suspină Nasul cel zbanghiu,
Dulce şi suav, dar cam chercheliu;
Caci în batalie discipola-i iubita
A plecat cu pluta, parca e tampita.
Ochii sai albaştri ard în lacrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Chelia-i lucitoare, buzele-i cazute
Rozele cu spinii incep sa-l cam sarute.
Insa paranoia langa el veghează
Şi cu dulci cuvinte il îmbarbatează.

II

Un orologiu suna noaptea jumatate.
La Palat în poarta oare cine bate?
– “Eu sunt, draga Base, blonda ta ranita
De la confruntare ma intorc zdrobita
Soarta noastra fuse cruda asta dată:
Gasca-mi interlopa fuge sfaramată.
Dar deschide poarta… procurorii ma-nconjor…
Vântu’ suflă rece… Ranile maă dor!”
Bunicutul molcolm la fereastră sare.
– “Ce zici tu, copilă?” striga boss al mare.
Apoi el la poarta atunci a ieşit
Şi-n tacerea noptii astfel i-a vorbit:
– “Ce spui, impostoareo Nuti e departe;
Braţul sau prin conturi cascaval împarte.
Eu sunt al sau mentor, ea e muza mea;
De eşti tu aceea, mergi la DNA!
Însa daca cerul, vrând sa-ngreuieze
Anii vieţii mele şi sa ma-ntristeze,
Nobilul tau suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Nuti cu adevărat,
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poţi ca sa intri cu a mea voinţa.

Du-te la parnaie Pentru mine mori!

Şi-ţi va fi celula mozaic de flori!”

III

Nuti se întoarce şi din glasu-i suna;
Oastea ei penala de peste tot adună.
Procesul începe…Penalii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, peste bot loviţi.

Lamisa a scris:“Umbra lui Nuti cea Mare”

I

Intr-o noapte neagra, într-un vechi palat,
Unde bea un whiski fostul imparat,
Plange şi suspină Nasul cel zbanghiu,
Dulce şi suav, dar cam chercheliu;
Caci în batalie discipola-i iubita
A plecat cu pluta, parca e tampita.
Ochii sai albaştri ard în lacrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Chelia-i lucitoare, buzele-i cazute
Rozele cu spinii incep sa-l cam sarute.
Insa paranoia langa el veghează
Şi cu dulci cuvinte il îmbarbatează.

II

Un orologiu suna noaptea jumatate.
La Palat în poarta oare cine bate?
– “Eu sunt, draga Base, blonda ta ranita
De la confruntare ma intorc zdrobita
Soarta noastra fuse cruda asta dată:
Gasca-mi interlopa fuge sfaramată.
Dar deschide poarta… procurorii ma-nconjor…
Vântu’ suflă rece… Ranile maă dor!”
Bunicutul molcolm la fereastră sare.
– “Ce zici tu, copilă?” striga boss al mare.
Apoi el la poarta atunci a ieşit
Şi-n tacerea noptii astfel i-a vorbit:
– “Ce spui, impostoareo Nuti e departe;
Braţul sau prin conturi cascaval împarte.
Eu sunt al sau mentor, ea e muza mea;
De eşti tu aceea, mergi la DNA!
Însa daca cerul, vrând sa-ngreuieze
Anii vieţii mele şi sa ma-ntristeze,
Nobilul tau suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Nuti cu adevărat,
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poţi ca sa intri cu a mea voinţa.

Du-te la parnaie Pentru mine mori!

Şi-ţi va fi celula mozaic de flori!”

III

Nuti se întoarce şi din glasu-i suna;
Oastea ei penala de peste tot adună.
Procesul începe…Penalii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, peste bot loviţi.