A devenit deja un cliseu obiceiul de a da vina pe altii, de a ne uita mereu in preajma dupa vinovati, de a gasi o cauza si a ne varsa tot naduful asupra ei. Mereu cineva este vinovat, mereu cineva trebuie sa se schimbe, cineva trebuie sa ne dea, sa vina spre noi...
Rareori oamenii realizeaza ca de fapt in acest fel isi vand puterea. Cand astepti ca altcineva sa faca ceva ca tie sa-ti fie bine, puterea e acolo, la acel cineva si nu la tine. In acel moment te situezi in afara responsabilitatii si deci in afara puterii. Asta te lasa neputincios.
Se spune ca a gresi o data este omeneste, a gresi si a doua oara poate fi o intamplare insa daca gresesti si a treia oara se numeste perseverenta.
Oare de ce marea majoritate a oamenilor sunt incapabili sa isi asume o greseala si cauta alti vinovati?
Rareori oamenii realizeaza ca de fapt in acest fel isi vand puterea. Cand astepti ca altcineva sa faca ceva ca tie sa-ti fie bine, puterea e acolo, la acel cineva si nu la tine. In acel moment te situezi in afara responsabilitatii si deci in afara puterii. Asta te lasa neputincios.
Se spune ca a gresi o data este omeneste, a gresi si a doua oara poate fi o intamplare insa daca gresesti si a treia oara se numeste perseverenta.
Oare de ce marea majoritate a oamenilor sunt incapabili sa isi asume o greseala si cauta alti vinovati?